Am fost şi eu ca tot omul la slujba de Înviere, cu toate că pe la 11 noaptea m-a apucat un somn de m-aş fi băgat în pat imediat şi fără drept de apel aş fi dormit până a doua zi. Dar, cum nu mă duc mai deloc pe la biserică, domnul K a decretat că e musai să mergem, aşa că înarmaţi regulamentar cu lumânări am plecat spre Mănăstirea Voroneţ. Dacă nu aş fi dus nu mai aveam şansa să o văd în carne şi oase pe doamna Udrea îmbrăcată în costum popular. Bineînţeles că au existat şi grupuri de susţinători, pentru care Învierea a fost un bun prilej de a urla prin curtea mănăstirii cât de mult o susţin ei pe doamna sus menţionată. Că, nu-i aşa, la mănăstire ne adunăm de Înviere ca să facem un pic de politică.
Eu chiar nu pot să înţeleg de ce slujba are loc noaptea, dar mă rog eu oricum nu înţeleg multe din religia asta ortodoxă. După mintea mea slujba ar fi trebuit să fie ziua, ca noaptea să poată dormi omul, că de aia e noapte să dormi.
În plus, la slujbă am fost îndemnaţi să ne rugăm pentru ctitorii Catedralei Mântuirii neamului, că fără o construcţie impunătoare din beton şi aur, care a supt miliarde de euro până acum din buzunarele noaste, nu ne-am fi mântuit niciodată, nu-i aşa? Şi ar trebui să ne mai rugăm şi pentru toţi credincioşii de peste tot, că pe restul dă-i încolo, aia cu credinţă sunt importanţi. Pe principiul cine nu e cu noi e împotriva noastră.
La poarta mănăstirii există un magazin de suveniruri religioase care, bineînţeles, era deschis. De ce să nu facă şi biserica un ban cinstit în noaptea de Înviere, nu? Că doar la asta se rezumă sărbătoarea: la comerţ şi mâncare. Şi nu, asta nu a zic eu, ci o zice şi biserica se pare.
Şi, ca bonus, bucate şi iar bucate care mai de care mai alese şi mâncare, multă mâncare peste tot.
Din fericire, ieri a fost o zi superbă şi am ieşit la plimbare pe la neamuri şi ne-am bucurat de soare şi de, logic, mâncare.
Aşa că azi vă zic tradiţionalul Hristos a Înviat şi sper că nu vă este rău de la, bineînţeles, mâncare.
Leave A Reply